Povestea

În 1886 a fost construită Gara Lehliu. Patruzeci de ani mai târziu, bunicul meu, băiat de prăvălie la restaurantul din București al celebrului Malaxa, se muta aici, împreună cu bunica, iar după doisprezece  ani își deschide o „cârciumă cu tot felul de băuturi, măcelărie și băcănie“ devenită în scurt timp „cea mai mare cârciumă din raion“. Asta până în vara anului 1949, când a fost evacuat din casă și cârciumă.

Copilăria mea a fost pigmentată cu povestiri din acea perioadă, cu aceste amintiri am crescut, m-am jucat verile în tejgheaua de la cârciumă, acestea fiind singurele lucruri rămase dintr-o poveste de succes întreruptă brusc de istorie.

Am reluat povestea și am deschis o cârciumă cu respect față de oamenii locului, așa ca a bunicilor. Am pornit de la câteva mese, am muncit  și amcres cut, am reinvestit în spațiu și în promovare, am ales un nume „La Partid“ (de fapt l-am preluat din fo1clorul popular) și l-am făcut cunoscut.

Lumea se întreabă de sute de ani: mâncăm ca să trăim sau trăim ca să mâncăm?  Răspunsul  este  cvasi-înțelept: șși….. șși.  

Suntem conștienți că trăim vremuri în care am pierdut tihna meselor cu feluri variate și laborioase, pierzând astfel o parte importantă din savoarea vieții noastre.